Ce nu stiai, probabil, despre investitia in obligatiuni!

Ce nu stiai, probabil, despre investitia in obligatiuni!

Probabil te gandesti ca am luat poate prea in serios partea cu educatia financiara si te intrebi de ce insist atat de mult pe partea un pic mai “tehnica” a investitiei in obligatiuni. Aceasta serie de articole despre investitia in obligatiuni pe care am inceput-o acum cateva saptamani are rolul sa iti ofere o imagine mult mai clara a investitiei in titluri de stat si obligatiuni, sa intelegi ce ar trebui sa stii inainte de a investi intr-o obligatiune si totodata sa intelegi principiile sale de functionare. Stiu ca partea practica a investitiei in obligatiuni sau in fonduri de investitii in obligatiuni este foarte rar acoperita de majoritatea educatorilor financiari desi, cum spuneam intr-un articol precedent (pe care il poti reciti AICI) obligatiunile ar trebui sa fie prezente in aproape toate portofoliile.

In articolul de astazi as vrea sa explic, in cuvinte cat mai simple, principiile care guverneaza fluctuatiile pretului unei obligatiuni pe perioada de la momentul emisiunii si pana la scadenta.

Scurta recapitulare despre obligatiuni

Ca o foarte scurta recapitulare, o obligatiune este un imprumut pe care cel care cumpara obligatiunea il acorda celui care a emis obligatiunea. In schimbul banilor primiti, emitentul plateste cumparatorului obligatiunii, o dobanda anuala numita cupon. Daca vrei sa recitesti caracterisiticile unei obligatiuni, poti gasi articolul AICI.

In ziua in care obligatiunea este emisa, ea poate fi cumparata de pe piata primara la o valoare fixa, numita si valoare nominala. In general, aceasta valoare nominala este 100 sau 1.000 (RON, EUR, USD, etc). Incepand cu a doua zi, obligatiunile se tranzactioneaza pe piata secundara, iar pretul acestei obligatiuni poate sa fluctueze pozitiv sau negativ.

In continuare, pentru a simplifica cat mai mult intelegerea evolutiei pretului unei obligatiuni, voi considera evolutia pretului unui titlu de stat romanesc.

De ce fluctueaza dobanda la care statul roman se imprumuta?

Statul roman se imprumuta in fiecare an la o dobanda diferita, aceasta dobanda la care se imprumutat statul depinde de mai multi factori, dar pentru simplificare, aceasta depinde de perceptia investitorilor cu privire la capacitatea statului roman de a rambursa banii, in viitor. Cand economia Romaniei si mediul politic sunt stabile, atunci costul de finantare (dobanda pe care statul roman o plateste) va scadea. Cu cat economia da semne de incetinire, apar dezechilibre economice si exista instabilitate politica, dobanda creste.

Care este corelatia intre evolutia dobanzilor din piata si pretul unui titlu de stat?

Corelatia dintre evolutia dobanzilor la care statul se imprumuta (sau a costurilori de finantare) si pretul titlurilor de stat este INVERSA!

Scaderea ratei dobanzii

Cand ratele de dobanda (costul de finantare al statului) scad, pretul titlurilor de stat creste, ceea ce inseamna pentru investitor obtinerea unui profit daca obligatiunea este vanduta in acel moment, la care se adauga si cupoanele deja incasate.

Cresterea ratei dobanzii

Cand ratele de dobanda cresc, pretul titlului de stat scade si, daca este vandut in acel moment, investitorul va inregistra o pierdere, la care se adauga cuponele incasate.

Exemplu

Sa presupunem ca am cumparat astazi, un titlul de stat romanesc, emis astazi la valoarea nominala 1.000 RON, cu un cupon de 5% si o maturitate de 2 ani. Sumele incasate, daca titlul de stat este mentinut pana la maturitate sunt urmatoarele:

Dar ce se intampla daca, dupa fix 1 an, in ziua incasarii cuponului, eu as dori sa vand titlul meu de stat? Intrebarea este care ar fi pretul la care voi putea vinde eu acea obligatiune?

Pentru a putea raspunde la aceasta intrebare, ar trebui sa ne uitam astazi, dupa trecerea unui an de cand titlul pe care eu il detin a fost achizionat, cu ce dobanda se imprumuta statul.

Prima varianta ar fi ca astazi exista o emisiune de titluri de stat, cu o maturitate la 1 an (la fel cu maturitatea ramasa pana la scadenta a titlului detinut de mine), dar cu o dobanda (cupon) de 3%.

Mergand dupa rationamentul de mai sus, dobanda (sau costul de finantare al statului) a scazut intr-un an de la 5% la 3%. Asta inseamna ca pretul titlului meu de stat a crescut, acum eu putand sa vand titlul meu de stat cu maxim 1.020 RON (adica valoarea nominala de 1.000 RON, la care se adauga maxim diferenta de dobanda de 2%).

Randamentul total, al celui care a investit intitial in titlul de stat emis pe 2 ani, si pe care l-a vandut dupa 1 an, in conditiile in care dobanda a scazut de la 5% la 3% este de 7% = 5% (cuponul incasat pentru detinerea titlului de stat in primul an) + 2% (diferenta de pret intre valoarea nonimala si cu cat a vandut titlul).

Practic, in conditiile in care dobanda a crescut, chiar daca nu a stat pana la maturitate, investitorul a castigat un randament superior fata de cupon-ul anuntat initial.

Varianta a doua, mergand pe acelasi rationament, dar cuponul pentru titlul de stat emis astazi a crescut de la 5% la 7%. Asta inseamna ca pretul titlului de stat emis mai vechi va fi mai mic, acesta putand fi maxim de 980 RON (adica valoarea nominala din care se scade diferenta de dobanda de 2%).

Randamentul total al investitiei pentru 1 an este 3% = 5% – 2%.

Mai poti? Stiu ca sunt multe calcule, dar consider ca este important subiectul si daca este inteles bine, te va ajuta sa iei decizii intelepte pe viitor. Te rog sa mai ai putina rabdare, sigur ti se vor parea interesante concluziile.

Cum fluctueaza pretul pentru maturitati mai lungi?

Inca o precizare as dori sa mai fac aici…efectul de crestere sau de scadere a pretului unei obligatiuni este amplificat de perioada de timp pana la maturitate. Cu cat mai lung termenul pana la maturitate, cu atat mai mare este amplitudinea fluctuatiei.

Daca consideram acum ca si exemplu, un titlul de stat cu valoare nominala de 1.000 RON, cupon de 7%, emis pe 10 ani, iar acest titlu de stat este vandut dupa 1 an, in conditiile in care cuponul unui titlu de stat nou emis, pe 9 ani a scazut pana la 5% (insemand o diferenta de dobanda de 2%), atunci pretul maxim la care as putea sa vand titlul meu de stat este urmatorul (avand in vedere ca daca dobanda scade, pretul titlului va creste):

1.000 RON + 1.000 RON*(2%*9 ani) = 1180 RON (adica un randament de 18%)

Randamentul total al investitiei este 25%= 7% (cupon) + 18% (diferenta de pret).

Wowwww…in aceasta situatie (si credeti-ma este o situatie reala), pentru investitia pe 1 an, in titluri de stat romanesti, randamentul total al investitiei poate fi de 25%.

Totodata trebuie sa ai in vedere si reversul acestei situatii, daca dobanda creste cu 2% (adica de la 7% la 9%), atunci pretul titlului meu de stat scade cu pana la 18%, iar randamentul meu total este de -11% (7% cupon incasat – 18% pierdere din vanzarea titlului de stat).

De ce ar trebui sa te intereseze aceste detalii despre obligatiuni?

  • Intelese corect, obligatiunile pot aduce, in anumite conditii de piata, randamente foarte bune  – vezi exemplul in care s-a obtinut un randament de 25% pentru invesititia pe 1 an in titluri de stat.
  • Intelese partial si daca nu sunt tinute pana la maturitate, investitiile in obligatuni / titluri de stat iti poate aduce pierderi.
  • Exista o corelatie inversa intre evolutia dobanzii si pretul obligatiunii
  • Inainte de a investi in obligatiuni / titluri de stat, mai ales pe termen lung si foarte lung, gandeste-te care crezi ca vor fi miscarile dobanzilor si daca crezi ca poti sa tii instrumentul pana la scadenta.
  • Daca dobanda CRESTE, pretul titlului de stat / obligatiunii SCADE
  • Daca dobanda SCADE, pretul titlului de stat / obligatiunii CRESTE
  • Daca ai investitii in fonduri de obligatiuni trebuie sa stii ca pretul unitatii de fond este calculat zilnic la pretul potential de vanzare al acestor obligatiuni.
  • Daca dobanda va creste, (mai ales ca ne aflam in perioade cu dobanzi foarte scazute), investitorii in fonduri de obligatiuni vor inregistra pierderi.
  • Daca titlul de stat / obligatiunea este tinuta pana la maturitate, fluctuatiile de pret nu afecteaza investitorul.
  • Cu cat mai lunga maturitatea titlului de stat / obligatiuni, cu atat este mai amplificata fluctuatia pretului.

Vreau sa iti multumesc daca ai avut rabdare sa parcugi articolul pana la final. Sunt multe calcule si multe exemple, dar pentru a avea o baza investitionala solida trebuie sa intelegi aceste aspecte. Am incercat sa expun aceste concepte in cele mai simple cuvinte.

Daca sunt lucuri pe care ai vrea sa le clarificam cu privire la invesititia in obligatiuni sau cum fluctueaza pretul unei obligatiuni, putem organiza o sesiune GRATUITA de coaching financiar 1:1. Trimite-mi un email la mihai@educatsibogat.ro sau lasa-mi un mesaj pe Facebook si spune-mi cu ce te pot ajuta.

Detalii despre mine poti gasi AICI.

PS: Urmareste blog-ul www.educatsibogat.ro si pagina de Facebook cu acelasi nume pentru mai multe articole de calitate.

Please follow and like us:

Join the Conversation

  1. George Gavrila
    says:

    Foarte interesant articolul. Am o nelamurire in privinta exemplului, la inceput, cand se compara cuponul de 5% si maturitate 2 ani cu acela de 3% si maturitate 1 an, concluzionandu-se ca dobanda (sau costul de finanatare a statului a scazut). Nu e firesc sa scada valoarea cuponului in acelasi sens cu perioada maturitatii? Multumesc

    1. Mihai Constantinescu
      says:

      Salut George si multumesc pentru comentariu. Afirmatia ta este corecta…cuponul poate scadea in 2 situatii, fie din cauza perioadei mai scurte pe care este emisa obligatiunea (ceea ce ai mentionat tu), fie pentru ca gradul de risc al emitentului a scazut (ceea ce am incercat sa mentionez eu in articol). Amandoi avem dreptate:)

  2. Andrei Navroschi
    says:

    Salut Mihai,

    Felicitari pentru blog!

    Am o intrebare pentru tine: la ce ne raportam cand calcuam valoarea obligatiunii, in conditiile in care statul a emis in acel an 2 titluri diferite? Sa presupunem ca la exemplul tau de mai sus cu titlul pe 10 ani, vandut dupa un an, cand statul a emis in anul curent obligatiuni cu cupon de 7% pe 9 ani, acelasi stat a emis si titluri de stat cu cupon de 5% pe 5 ani. Ce facem in situatia asta? Cum raportam pretul unei obligatiuni?
    Scuze daca nu am fost clar(terminologie ma cam bate), pot reformula ce vreau sa intreb. Ce trebuie retinut este faptul ca int-un alt articol ai spus ca statul poate avea emisiuni diferite in care cupoanele sa aiba valori diferite, pe perioade de ani diferite, si asta e cazul pe care as fi dorit sa il explici, daca se poate.

    Multumesc anticipat, si tine-o tot asa!

    –Andrei

    1. Mihai Constantinescu
      says:

      Salut Andrei si multumesc pentru comentariu,

      In general incercam sa ne raportam la emisiunea care are maturitatea cea mai apropiata de cea pe care noi o detinem. Ceea ce am explicat eu este cumva conceptual…in practica lucurile sunt calculate automat in functie de emisiunile actuale si de asteptarile din piata. Eu incerc sa explic aici conceptele din spatele miscarilor din piata cat se poate de simplu. Prin simplificare se pierde o parte din esenta dar mi-am asumat acest lucru.

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *