Alfabetizarea financiară! Da, da, acea parte a educației care la generațiile noastre se învârtea mai mult în jurul vorbelor: ‘’Banii nu cresc în copac! ‘’sau eventual ‘’Banii sunt ochiul dracului’’, ca să nu mai amintim binecunoscută: ‘’Trebuie să mai strângem cureaua încă puțin!’’.
Ai auzit și tu asta când erai mic? Cât crezi că a afectat parcursul tău în a munci din greu, în a vedea banii și bunăstarea ca pe destinații exotice la mile depărtare, la care nu mai reușești să ajungi? Cât de mult ai crezut și tu că banii sunt pentru cei ’’deja bogați’’? Alfabetizarea financiară a copiilor noștri poate arăta în schimb diferit, nu crezi?
O spune și Comisia Europeană care în martie 2023 – în timpul Global Money Week a avertizat din nou țările europene despre necesitatea luării unor măsuri concrete și stabile de introducere în programa școlară a educației financiare.
Cum la nivel European nu se poate impune deocamdată acest lucru, e de datoria fiecărei țări să crească conștientizarea și să ia măsuri. Tot în martie țări că Bulgaria, Portugalia și Polonia au surprins cu programe/ acțiuni concrete deja implementate în țările lor. Țările care excelează la alfabetizare financiară în Europa rămân anul acesta: Estonia, Polonia, Finlanda.
Până să vedem alfabetizarea financiară scrisă clar în orarul copiilor noștri și în România hai să vedem ce stim desprea ea si ce impact pozitiv enorm a fost concluzionat la nivel european.
Nevoia de alfabetizare financiară
Știi deja din articole anterioare că mulți copii nu învață despre bani la școală sau acasă. Potrivit unor studii recente, doar o treime dintre copii europenilor își amintesc că au aflat despre bani la școală și chiar mai puțini au primit educație financiară acasă. Astfel au de-a face cu un gol care trebuie umplut, având în vedere că obiceiurile financiare ale copiilor se formează până la vârsta de șapte ani.
De ce este atât de importantă alfabetizarea financiară pentru copii si tineri?
Dacă ne uităm la ce concluziona OCDE în (2020), în cadrul evaluării elevilor PISA: „Alfabetizarea financiară este dincolo de cunoașterea și înțelegerea conceptelor, riscurilor financiare, și abilitatea, motivația și încrederea de a aplică astfel de cunoștințe și concepte pentru a lua decizii eficiente oriunde în lume, în diferite contexte financiare, pentru a îmbunătăți bunăstarea financiară și a societății, și pentru a permite participarea la viața economică.”
Astfel avem clar descris impactul pozitiv al alfabetizării financiare care merge dincolo de asimilarea unor noțiuni financiare de bază. Impactul este pe termen lung, sub toate aspectele vieții în orice loc și context.
Construirea unor baze puternice: Învățarea copiilor despre bani de la o vârstă fragedă îi pregătește pentru un viitor financiar solid. Ei vor avea cunoștințele și abilitățile necesare pentru a face alegeri înțelepte despre bani.
Dezvoltarea obiceiurilor responsabile: alfabetizarea financiară îi ajută pe copii să dezvolte obiceiuri sănătoase legate de cheltuieli și economii. Aceste obiceiuri îi vor ghida pe măsură ce devin adulți responsabili din punct de vedere financiar.
Promovarea independenței: atunci când copiii înțeleg conceptele financiare, ei câștigă încrederea de a-și gestiona banii în mod independent. Această încredere în sine este o abilitate crucială în viață.
Bunele practici concluzionate de studiul privind Alfabetizarea financiară în S-E Europei
După ani de studii si concluzionări au apărut câteva bune practici în legătură cu momentul la care furnizarea educației financiare ar trebui să înceapă, durata dar și bunele practici pentru proiectarea programelor în țări că România:
Educația financiară ar trebui să înceapă foarte devreme și să fie adecvată vârstei (chiar din grădiniță). De ce? Datorită creșterii accesului la bani și la servicii financiare de bază la vârste mai mici, copiii trebuie echipați cu abilități de bază de gestionare a banilor și înțelegere a valorii banilor .
Durata cursurilor este o variabilă importantă în proiectarea unui program eficient de alfabetizare financiară. Implementarea practică și mai multe studii par să indice acest lucru.
Intervențiile unice, pe termen scurt, încadrate în cursuri opționale sunt mai puțin eficiente, în timp ce intervențiile de aproximativ 20-40 de ore tind să aibă cel mai mare impact în ceea ce privește cunoștințele și schimbarea comportamentului tinerilor referitor la bani .Concluziile au fost validate de psihologi din mai multe țări europene raportate la cât timp este nevoie la fiecare vârstă ca un obicei pozitiv legat de bani să se dezvolte.
Educația financiară este un instrument care poate fi folosit pentru a-și dezvolta sau îmbunătăți nu numai nivelul financiar dar și comportamentul general, cu obiectivul de a contribui la bunăstarea și reziliența (financiară) generală și pe termen lung.
Prin urmare, majoritatea intervențiilor de educație financiară vor viza pe deoparte formarea comportamentului (în cazul copiilor mai mici sau tinerilor) sau schimbarea comportamentului în sens pozitiv, la adulți
Metodele și impactul?
- utilizarea învățării experiențiale teoretice de terminologie financiară
- învățarea prin practică
- recunoașterea și acționarea asupra prejudecăților comportamentale legate de bani și bunăstare în general
În țările S/E europene unde s-au implementat aceste bune practici, s-au observat și alte plusuri față de cele așteptate inițial la copii: mai mult autocontrol, scăderea sau absența dorinței de gratificare instantanee din partea părinților sau profesorilor(vezi articolul : Affluenza), scăderea dorinței generale de cumpărare.
Într-o societate cu nevoie acută de educație financiară, militează și tu pentru alfabetizare financiară atât în interiorul familiei tale cât și în școli. Apelează la un coach atunci când ai întrebări sau aspecte neacoperite !