Hiperinflație, obligațiuni de război, prăbușiri ale burselor…iată cum ne afectează războiul! Și acestea sunt doar câteva dintre efectele războiului și crizelor din ultima vreme.
Războaiele nu numai că provoacă crize umanitare pe scară largă și insecuritate politică, dar au și un impact direct asupra economiilor. În multe cazuri, chiar și țările care nu sunt direct implicate în război sunt impactate economic, ca participanți involuntari neputincioși. Iată cum haosul pune stăpânire uneori pe instrumente financiare și chiar pe cei mai iscusiți investitori.
Astăzi facem o incursiune în spatele cortinei războiului să vedem impactul obiectiv, din punct de vedere financiar.
Inflația fără sfârșit?
Războaiele alimentează de obicei perioadele de inflație. Există o serie de motive pentru aceasta. În primul rând, țările implicate în război imprimă adesea bani la rate mult mai mari pentru a-și finanța armatele. Acest lucru le devalorizează în mod direct moneda.
Dar distrugerea fabricilor și a infrastructurii poate contribui și ea la inflație. Dacă producția de bunuri este oprită din cauza războiului, atunci oferta poate să nu mai corespundă cererii. Împreună cu oferta mai mare de bani, penuria de bunuri poate duce la hiperinflație – cum ar fi cea observată în Austria de exemplu după primul război mondial.
Războiul duce adesea la creșterea sancțiunilor și a protecționismului, ceea ce duce și la creșterea prețurilor (prețurile la energie, de exemplu despre care am vorbit într-un articol recent) și cum ne raportăm la acestea dincolo de ușa casei.
Chiar și țările care nu sunt implicate direct în lupte pot fi lovite de inflație. Pentru țări precum Elveția, care depind în mare măsură de comerțul cu alte națiuni, importul de bunuri poate deveni mai dificil și mai costisitor. În consecință, oferta acestor bunuri se restrânge. Când cererea nu se micșorează pentru a se potrivi cu oferta, prețurile cresc. Pentru tine, ca și consumator, asta înseamnă că aceeași sumă de bani îți aduce mai puține lucruri de care ai nevoie sau pe care ți le dorești decât înainte de război.
Ratele dobânzilor
Războaiele pot determina creșterea ratelor dobânzilor. Această este o consecință indirectă a inflației. Banca centrală a unei țări care se confruntă cu inflație poate încerca să o contracareze prin creșterea ratelor dobânzilor.
Ratele ridicate ale dobânzilor pun sub semnul întrebării conturile de economii. Devalorizarea monedei care a dus la introducerea ratelor dobânzilor mai mari este adesea atât de mare încât pierzi bogăția reală, în ciuda randamentelor ridicate. Din această cauză, mulți investitori fug la alte tipuri de active în timp de război.
Mărfuri
Materiile prime de bază (mărfuri), cum ar fi țițeiul, metalele și cerealele, câștigă în mod normal în valoare în timpul războaielor. Ce mărfuri înregistrează cele mai mari creșteri de preț depinde de țările implicate într-un război. De exemplu, prețurile cerealelor au crescut vertiginos când armata rusă a intrat în Ucraina la începutul anului 2022, deoarece ambele țări sunt mari producători de alimente de bază. Războiul civil american, pe de altă parte, a provocat explozii de preț pe piețele de bumbac, ducand rapid la haine mult mai scumpe.
Războaiele care afectează țările care produc țiței și gaze naturale duc adesea la creșteri ale costurilor energiei. Acestea afectează direct majoritatea consumatorilor. Deteriorarea locurilor de extracție și a rafinăriilor poate duce la reduceri și pierderi de producție. Același lucru este valabil și pentru alte mărfuri. Rezultatul este că tu, în calitate de consumator, trebuie să plătești mai mult pentru combustibil, încălzire și multe alte lucruri.
Țările producătoare de petrol care nu sunt direct afectate de un război – dar susțin una dintre părțile în conflict – pot folosi mărfurile ca instrument politic. De exemplu, țările pot alege să introducă embargouri sau boicotare asupra petrolului din partea partidului căruia se opun, sau invers. În consecință, țările afectate de aceste embargouri se pot confrunta cu lipsuri care pot duce la creșterea prețurilor. Marii producători de mărfuri pot alege, de asemenea, să inunde piața pentru a reduce prețurile și, astfel, a deteriora profiturile concurenților lor.
Aur
Oferta de aur este, de obicei, mai puțin afectată de războaie decât cea a altor mărfuri. Metalul prețios este de obicei unul dintre cei mai mari câștigători dintre investițiile din timpul războiului. În cazul în care inflația scapă de sub control, banii tăi pot deveni practic fără valoare înainte de a-i putea schimba cu bunuri sau servicii. Dimpotrivă, aurul este văzut ca un instrument de protejare a bogăției de inflație. Asta îl face atractiv atât pentru oamenii care sunt direct afectați de război, cât și pentru investitori. Deoarece aurul este considerat valoros în orice parte a lumii, acesta oferă un mijloc de schimb relativ stabil.
În mod normal, prețul aurului crește deja înaintea conflictelor militare și în special atunci când este prezentă inflația. Pe măsură ce investitorii își iau măsuri de precauție pentru a-și proteja averea împotriva scenariilor cele mai nefavorabile, cererea de aur crește, la fel și prețul acesteia.
Cu cât conflictul este de așteptat să dureze mai puțin, cu atât creșterile prețului aurului sunt mai puțin extreme. În multe cazuri, prețul aurului se normalizează odată ce se observă un sfârșit clar al războiului. Aceasta se întâmplă deoarece investitorii încep să-și mute averea în clase de active mai riscante pentru a profita de posibilele recuperări. Trebuie mentionat ca aceasta corelatie nu functioneaza tot timpul, ultimul an fiind cel mai bun exemplu ca nu toate corelatiile istorice functioneaza perfect.
Acțiuni și reacție
Piețele de valori sunt, în general, cei mai mari perdanți în timpul războiului. Nesiguranța și limitările comerțului fac scăderea prețurilor acțiunilor, indiferent dacă o țară este direct implicată în război sau pur și simplu are legături economice cu regiunile afectate. Că regulă generală, cu cât o piață este afectată mai direct de un război și cu cât șansele că o țară să câștige războiul sunt mai mici, cu atât impactul negativ asupra pieței sale de valori este mai mare.
Desigur, există și acțiuni care profită de război. Industria armelor tinde să înflorească în timpul războiului. Acest lucru este valabil în primul rând pentru companiile ale căror fabrici de producție nu sunt situate în regiuni sfâșiate de război– deoarece producătorii din țara afectată ar putea fi nevoiți să oprească producția odată cu izbucnirea conflictului.
Acțiunile defensive își păstrează valoarea oarecum mai bine decât alte acțiuni. Acțiunile defensive includ companii care se ocupă cu produse alimentare, produse farmaceutice și servicii de telecomunicații. Aceste companii tind să fie mai puțin afectate, deoarece cererea pentru produsele lor rămâne de obicei relativ stabilă în timpul războiului.
În țările în care au loc lupte, este posibil să nu mai fie posibilă tranzacționarea cu acțiuni. Dacă bursele de valori reglementate sunt forțate să își înceteze operațiunile din cauza războiului, investitorii privați pot fi tăiați cu totul de acea piață. Este posibil ca aceștia să nu poată să-și vândă acțiunile la companii din acea țară. Astfel nu pot obține numerarul necesar sau pentru a renunța la investiții înainte de prăbușirea prețurilor.
Exemplu: Germania și-a închis bursele spre sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, când războiul s-a întors împotriva sa. Piața sa de valori a rămas închisă mulți ani după ce Germania s-a predat. Când bursele s-au redeschis în cele din urmă la sfârșitul anilor 1940, prețurile acțiunilor s-au prăbușit aproape complet.
Pe de altă parte, dacă ne uităm la bursa americană, aceasta a avut cea mai bună evoluție din ultimii 100 de ani de la începutul celui de-al doilea război mondial până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Trebuie să ne uităm și la statele care au șanse mai mari să câștige războiul, dacă acesta apare, pentru că ele beneficieaza de reveniri spectaculoase ale piețelor de acțiuni.
În trecut, când frica de război a persistat pe perioade mai lungi de timp, marile pierderi de pe bursă au avut loc înainte de izbucnirea efectivă a războiului. De fapt, un studiu realizat de Institutul Elvețian de Finanțe arată că veniturile au crescut de fapt când a început războiul. Asta înseamnă că piețele de valori au tendința de scădere atunci când probabilitatea de război este mare. Cu toate acestea, dacă războiul izbucnește (probabilitatea ajunge la 100 la sută), atunci prețurile iau o întorsătură ascendentă. Dar dacă perioada de tensiune care duce la război este relativ scurtă, atunci tendința descendentă continuă pentru ceva timp după ce conflictul începe efectiv.
Obligațiuni
Guvernele afectate de război doresc în mod normal să împrumute mai mulți bani pentru a-și finanța armatele. Randamentele nominale ale obligațiunilor de stat din aceste țări cresc, dar devalorizarea monedei de denominare poate depăși chiar și aceste rate mai mari ale dobânzii. Pe măsură ce guvernele continuă să crească ratele dobânzilor, valoarea obligațiunilor existente cu rate mai mici scade.
Obligațiunile guvernamentale sunt instrumente foarte sigure deoarece șansele ca un guvern să între în faliment sunt mici.
Ceva unic în timpul războiului este că multe țări afectate de război emit obligațiuni de război. Aceste obligațiuni sunt emise special pentru a strânge bani pentru armată.
Exemplu: Obligațiunile de apărare elvețiene emise în 1936 au oferit un profit real datorită devalorizării francului elvețian.
Criptomonede
Efectele războiului asupra criptomonedelor sunt greu de determinat, deoarece tehnologia blockchain este o invenție relativ nouă. Acest lucru diferențiază criptomonedele de alte clase de active pentru care există date istorice din cele două războaie mondiale.
Ipotezele cu privire la modul în care prețurile criptomonedelor vor reacționa la războaie sunt remarcabil de diverse. Unii observatori ai pieței cred că criptomonedele vor răspunde la războaie într-un mod similar cu acțiunile, deoarece sunt considerate active cu risc ridicat. În vremuri de nesiguranță, majoritatea investitorilor vor evita să-și asume riscuri.
Mulți susținători ai criptomonedei, pe de altă parte, susțin că criptomonedele pot fi o investiție sensibilă în perioade de criză. Presupunerea este că ar putea fi mult mai stabile decât monedele convenționale, deoarece nu sunt denominate de acestea și nu sunt controlate de nicio parte. Ca atare, ele nu ar trebui să fie direct afectate de inflație. Teoretic, criptomonedele ar putea fi folosite pentru a atenua lovitura sancțiunilor economice, deoarece permit comerțul în afară centrelor financiare tradiționale.
Numai timpul va spune care dintre aceste ipoteze va rămâne în picioare. Ceea ce a arătat performanța prețului Bitcoin în ultimii zece ani este că, deși conflictele economice și militare (și îngrijorările cu privire la posibilele conflicte) nu au dus întotdeauna la scăderi de preț, ele au ca rezultat în mod normal o volatilitate sporită.
Tu cu ce întrebări și griji financiare te confrunți raportat la război? Prevenția este și în finanțe transpusă în educație financiară chiar și în vremuri de criză! Te aștept să găsim soluții personalizate chiar și la granița cu incertitudinea mondială.