Wellbeing -ul organizațional general, din care cel financiar ocupă un loc fruntaș, nu mai sunt concepte livrate generic sau doar concepte teoretice. Ar trebui să devină o soluție multidisciplinară integrată, în toate companiile, în următorii ani. O soluție care contribuie activ la consolidarea brandului si la sănătatea și bunăstarea angajaților.
Sănătatea financiară s-a dovedit a fi strâns legată de cea fizică și mintală a angajatilor dar și de sănătatea generală a companiei. Când vorbim de impact pe termen lung asupra brandului de angajator, vorbim de o retenție bună a angajaților.
S-a constatat că oamenii sunt distrași la locul de muncă, au nevoie de mai multe zile libere, iau pauze excesive și sunt mult mai anxioși dacă au probleme de gestionare eficientă a banilor. Se întâmplă indiferent de nivelul de venit sau de poziția în companie.
Ultimii ani plini de incertitudine, atat economice, sociale, medicale si politice au conturat nevoia clară de acces la educație financiară făcută de un specialist/coach financiar, pentru sănătatea și bunăstarea angajaților din companii. Angajatorii dar și angajații au înțeles că fructele la birou, cafeaua la discreție sau accesul la sală nu mai sunt de mult lucrurile ce fac angajatul să “plece” mai fericiți dimineață spre birou.
De ce contează bunăstarea financiară a angajaților?
Unul din 4 angajați europeni spune că grijile legate de bani le afectează capacitatea de a-și face treaba – și chiar și cei cu cele mai mari venituri nu sunt imuni. Chiar înainte ca evenimente precum creșterea costului vieții (inflație), recesiunea, războiul să înceapă să apară pe prima pagină a ziarelor, unul din opt angajați din Marea Britanie, de exemplu, avea probleme financiare constând mai puțin în lipsa banilor și mai mult în modul de gestionare al lor.
Angajatorii care își demonstrează angajamentul de a sprijini bunăstarea financiară pot face o diferență foarte valoroasă pentru forța de muncă din țară lor. Chiar și angajatorii cu un buget limitat pot accesa webinarii de Wellbeing financiar. Conceptul de webinarii aduce mult mai multă flexibilitate, acces mult mai rapid și facil din partea angajaților dar și costuri foarte reduse de organizare și de livrare. Dacă în cazul trainingurilor fizice, este nevoie de organizarea locației, invitații, catering și altele și în plus numărul de participanți pentru un training fizic nu ar trebui să depășească 15-20 de persoane pentru o desfășurare eficientă, un webinar poate fi organizat către un număr mult mai mare de participanți (peste 100) și cu efort financiar și logistic mult mai mic.
Ce diferență face o politică de wellbeing organizațional financiar?
Se pare că angajații ale căror locuri de muncă au o politică de bunăstare financiară considera că locul lor de muncă îi protejează de sărăcie și se simt în controlul finanțelor lor. De asemenea, ei tind să fie mai mulțumiți de pachetul de beneficii al angajatorului; știu mai bine ce trebuie să facă pentru a obține o creștere a salariului și se simt confortabil să ceară ajutor angajatorului pentru probleme financiare.
Cu toate acestea, doar aproximativ un sfert dintre angajați la nivel European spun că angajatorul lor are o politică de bunăstare financiară concretă. Aceeași proporție consideră că angajatorul lor nu face suficient pentru a-i sprijini în acest domeniu.
Angajatorii care simt că nu e momentul pentru educație financiară în companie ar putea fi surprinși să constate că peste jumătate dintre angajați spun că este important ca viitorul lor angajator să aibă o politică de bunăstare financiară. Peste 81% dintre cei al căror angajator are deja o politică de atenție la educația financiară, sunt reticenți să renunțe la acest beneficiu odată ce l-au primit.
Date România 2022 – Institutul de Economie Mondială
Dacă ne uităm la date din 2022 privind Educația financiară observăm în studiul făcut de Institutul de Economie Mondială că în România încă:
“53% dintre respondenți nu au economisit concret sau investit, menționând lipsa resurselor financiare drept cauză principală, lipsa abilităților și cunoștințelor financiare (92% din populația României este analfabetă din punct de vedere financiar), lipsa de încredere în instituțiile financiare (27% dintre respondenți au o preferință specifică pentru economisirea în numerar), reticența de a primi informații (39% dintre respondenți au declarat că nu sunt interesați să primească informații financiare).
În ansamblu, rezultatele subliniază faptul că bunăstarea financiară este distribuită inegal între indivizi”.
Wellbeing organizațional financiar – o chestiune de HR?
Educația și bunăstarea financiară ar trebui privite ca lucruri normale și esențiale în companii. Situația financiară are impact direct asupra bunăstării și performanței angajaților. În pandemie și cu un război la granița oamenii și-au pus întrebări financiare nepuse cu anii despre plasele lor de siguranță și ce decizii ar trebui să ia. Oamenii au îndrăznit să ceară măriri de salariu și pandemia le-a restructurat modul de a se raporta la muncă și bani, valorificând timpul mai mult.
Oamenii au cerut mai mult de la angajatori așa cum și angajatorii au identificat că e tot mai dificil să vorbești de retenție adevărată dacă nu acorzi atenție wellbeingului angajaților tăi dincolo de pachete de beneficii minimale.
Ce ne spune și OMS? Cercetările arată în mod constant că dificultățile financiare impactează sănătatea fizică direct prin stres intens. Acesta odată declanșat și însoțit de anxietate la locul de muncă duce la producerea de cortizon ducând la rezultate slabe la locul de muncă.